marți, 19 aprilie 2011

Copiii in grija cui?...


Mii de minori sau adolescenţi „au rămas singuri acasă în urma migraţiei economice a părinţilor”, fiind lăsaţi în grija rudelor .
Fenomenul copiilor lasati singuri acasa a fost luat în atentie la nivel national,DGASPC fiind institutia care monitorizeaza fenomenul în ansamblu, dar fara a se concentra pe cazuri particulare decât în momentul în care sunt sesizate încalcari flagrante ale drepturilor copilului.
 Rolul scolii este de a ameliora situatia acestor copii. Cu toate acestea, intr-o masura covarsitoare, scolile romanesti nu detin instrumentele esentiale de actiune. “Daca un profesor observa ca un elev are probleme, el nu poate decat sa atentioneze psihologul scolar. In cele mai multe cazuri insa, profesorii constata ca nu au un psiholog in scoala.
Guvernul,MMFPS,directia care a inlociut Agentia Nationala pentru Drepturile Copilului  au obligatia de a se implica ,de a dezvolta programe pentru copii ramasi in tara si de ce nu de a gasi solutii in privinta locurilor de munca asa incat parinti sa ramana in tara pentru a-si creaste copiii cu afectiune si in siguranta.
 Intrebare adresata ministrului Nelu-Ioan Botis-Ministerul Muncii Familiei si Protectiei Sociale

D-le ministru,


Copiii ai căror părinţi sunt plecaţi să lucreze în altă ţară reprezintă o categorie extrem de vulnerabilă, expusă riscului abandonului şcolar şi excluziunii sociale. Ultimile statistici sunt facute cu ani in urma de catre fosta ANPC si arata ca peste 85.605 de copiii sunt rămaşi fără unul sau ambii părinţi în urma plecării acestora la muncă în străinătate,iar 26.706 de copii , fără nici un părinte lângă ei, după ce ambii părinţi sau unicul susţinător au plecat să lucreze în străinătate.
In 2010,in Italia o organizatie italiana anunta,citand date UNICEF ca peste 350.000 de copii din Romania traiesc fara unul sau ambii parinti plecati la munca in strainatate.
Recent Organizaţia „Salvaţi Copii România” a atras atenţia că 26.747 de minori ori adolescenţi „au rămas singuri acasă în urma migraţiei economice a părinţilor”, fiind lăsaţi în grija rudelor sau, în unele cazuri, în grija asistenţilor maternali, fapt care le „dezvoltă vulnerabilităţi crescute în faţa abandonului şcolar şi chiar a infracţionalităţii”.
In ultimile doua zile  mass-media a adus in atentie trei situatii dramatice petrecute in Romania, tragedii in sanul familiilor cu cel putin un membru plecat in strainatate la munca,soldate cu  moartea a patru copii si a doi barbati.
Cati copii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate sunt in prezent in Romania si ce programe dezvoltati pentru acestia ?

 Care este implicarea statului roman,a Directiei care a inlocuit Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului in diminuarea si amelorarea riscurilor la care sunt expusi copii ramasi acasa in urma plecarii parintilor in cautarea unui loc de munca in afara granitelor tarii?
Problema este de luat in seama pentru ca la nivel social şi în mass-media se pune mai degrabă accent pe suferinţa şi situaţia dezavantajată în care aceşti copii se află şi mai puţin pe modul în care le sunt respectate  drepturile  sau pe soluţiile la problemele lor, pe serviciile concrete la care aceştia se pot adresa.
►Majoritatea persoanelor de îngrijire afirmă că la nivel de comunitate nu există anumite servicii pentru copiii rămaşi fără îngrijire părintească şi chiar dacă există, ei nu le cunosc.Care sunt serviciile de care beneficiaza sau ar trebui sa beneficieze copii ai caror parinti pleaca la munca in strainatate?


Solicit un punct de vedere scris si verbal fata de cele prezentate.



     
  BACAU,                                                           Senator
  18.04.2011                                                       Elena Mitrea




  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu