Audiere publica:Efectele migratiei asupra copiilor ramasi acasa

La sfârșitul anului 2011, Direcția Generală pentru Protecția Copiilor a identificat un număr de 83. 000 de copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. Din numărul total, 3. 600 de copii beneficiază de măsuri de protecție specială, cei mai mulți aflându-se în grija rudelor până la gradul IV, ori în centre de plasament.

Audierea publica vine în întâmpinarea nevoii de a afla opiniile cât mai multor actori care lucrează cu minorii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, pentru a putea identifica împreună soluțiile cele mai favorabile privind protecția acestor copii.

Întrebările după care ne ghidăm pentru a culege  opinii, și la care am dori să găsim răspuns în depozițiile dumneavoastră scrise și în cadrul intervenției orale sunt următoarele:

1. Ce tip de servicii ar trebui să  ofere asistentul social copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate?

2. Care este responsabilitatea școlilor față de copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate?

3. Ce criterii ar trebui să îndeplinească persoana în grija căreia rămâne copilul?

Scopul audierii publice este acela de a identifica solutiile cele mai eficiente privind protectia acestor copii, prin colectarea opiniilor actorilor sociali, decidentilor, autoritatilor competente si ale persoanelor care interactioneaza cu acesti copii.

Opiniile exprimate vor fi sintetizate intr-un raport de catre comisia de experti din care fac parte: Raluca Popescu- sociolog, Daniela Gheorghe- psiholog, Ionel Oprea- adjunct Avocatul Poporului si George Roman-expert drepturile copilului.

 Depozitie-senator Elena Mitrea

In Romania problematica copiilor a caror parinti sunt plecati la munca in strainatate a devenit un fenomen.

Printre cele mai frecvente si grave consecinte asupra copiilor se numara: dorul de parinti care se transforma in depresie, anxietate, scaderea randamentului scolar, absenteismul scolar, probleme legate de delicventa, risc de abandon scolar, exploatare prin munca, abuz si nu in ultimul rand,chiar suicid.

Migratia fortei de munca a crescut in mod constant in ultimul deceniu, majoritatea migrantilor internationali 64 de milioane, avand in prezent resedinta in Uniunea Europeana.

Libera circulatie este benefica pentru economiile tuturor statelor membre si ofera cetatenilor UE sansa unei dezvoltari economice si personale,insa realitatea a demonstrat ca aceste efecte pozitive pot fi reduse de efectele secundare nedorite ale migratiei, printre care se numara conditiile de viata precare in care trebuie sa traiasca copiii migrantilor care raman in tara de origine atunci cand parintii lor migreaza spre alt stat membru.

Migratia contribuie la reducerea saraciei si la cresterea investitiilor in capitalul uman,in schimb pentru copiii ramasi acasa, exista si aspecte negative, ce includ riscul unor deficiente in ingrijire, in ceea ce priveste sanatatea fizica si mintala, precum si al unor efecte legate de sanatatea mintala, cum ar fi: depresie,utilizarea inadecvata a timpului liber pentru joaca si dezvoltare,lipsa participarii la scoala,la educatie si formare, malnutritie si maltratarea copiilor.

Copiilor migrantilor care se muta cu parintii in tara de destinatie se pot bucura de  imbunatatirea conditiilor de trai si a educatiei .In schimb copiii lasati acasa  au devenit un fenomen caruia i s-a acordat prea putina atentie ,lipsind pana  si  informatiile  privind oportunitatile si beneficiile oferite de catre tarile in care parintii isi gasesc de lucru. .

Aceste observatii ,sunt in parte prevederi ale Rezolutia Parlamentului European din 12 martie 2009 referitoare la copiii migrantilor, care sunt lasati in tara de origine .Aceste prevederi pot fi completate,adaptate si adoptate de fiecare stat membru ,cu precadere Romania unde fenomenomenul pare sa fie chiar mai accentuat si cred ca suntem cu totii ingrijorati de numarul ridicat al acestor copii ce continua sa se afle in situatie de risc.

Aceeasi Rezolutie recomanda statelor membre:

1.   elaborarea unui studiu de evaluare a fenomenului reprezentat de copiii migrantilor care sunt lasati in tara de origine si sa adune date la nivelul UE cu privire la acest fenomen;

2.    sa ia masuri in vederea imbunatatirii situatiei copiilor lasati in tara de origine de catre parintii lor si sa le garanteze dezvoltarea normala in ceea ce priveste educatia si viata sociala;

3.    sa isi declare bunele intentii pentru prevenirea efectelor daunatoare asupra familiilor, in special asupra copiilor, cauzate de despartirea de parinti precum si de distantele ce ii separa de acestia;

4. sa furnizeze informatii mai bune migrantilor cu privire la drepturile pe care acestia , impreuna cu membrii familiilor lor, le au in ceea ce priveste libera circulatie si cu privire la informatiile disponibile la nivel national si european referitoare la locuitul in strainatate si la termenii si conditiile aferente ocuparii unui loc de munca in alt stat membru.

Pe langa acestea  Romania ar trebui sa demareze campanii nationale de informare a potentialilor migranti in legatura cu masurile de protectie a copilului disponibile si sa imbunatateasca masurile de identificare si de sprijinire a copiilor lasati in urma de parintii migranti,sa faca un recensamant al copiilor ai caror parinti se afla temporar la munca in strainatate si o evaluare a fiecarui copil.

Rapoartele de evaluare trebuie să cuprindă:

• informaţii despre copil;

• informaţii despre părinţi/reprezentant legal/persoană de îngrijire;

• informaţii despre alte persoane relevante;

• starea copilului la momentul evaluării: indicii despre faptul că acel copil este în afara oricărui pericol sau, din contră, în iminenţa unui pericol, starea psihică şi de sănătate a copilului;

• descrierea mediului în care a fost găsit copilul;

• cine se face vinovat de situaţia prezentă;

• determinarea factorilor care au contribuit la situaţia prezentă;

• dacă se impune decizia scoaterii copilului din mediul în care a fost găsit.

Dupa identificarea si evaluarea fiecarui copil trebuie garantata respectarea protecţiei minorilor ai căror părinti sunt plecati in străinătate,iar aceasta sa includa  urmatoarele   principii:

a)principiul interesului superior al copilului

b)principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial

c)principiul continuitătii in educarea copilului tinandu-se cont de originea sa etnică, culturală,lingvistică şi religioasă

d)responsabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea  obligaţiilor părinteşti;

e)primordialitatea responsabilităţii părinţilor cu privire la respectarea şi garantarea  drepturilor copilului;

e)ascultarea opiniei copilului şi luarea în consideraţie a acesteia, în funcţe de vârsta şi gradul sau de maturitate;

f)celeritate în luarea deciziilor cu privire la copilul ai căror părinţi pleacă la muncă în străinătate;

g)interpretarea fiecărei norme juridice din acest act în corelaţie cu prevederile legii nr. 272/2004 şi ansamblul reglementărilor în materie.

Raspunsuri:

1.Ce tip de servicii ar trebui sa ofere asistentul social copiilor ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate?

Persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale din unitatea administrativ-teritorială ar trebui sa aiba  obligatia sa identifice copiii ai căror părinţi sunt plecaţi in străinătate ,sa identifice nevoile lor si  sa le urmareasca evolutia impreuna cu scoala si persoanele care ii au in supraveghere.

 Instituirea obligatvitatii de a evalua şi consilia lunar atât copilul/copii cât şi persoanele în îngrijirea şi întreţinerea cărora se află acesta/ aceştia.Responsabili :SPAS-urile, Direcţiile Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

 Acordarea sprijinului psihlogic in caz de necesitate si desfasurarea activitatilor de  tip afterschool.

2.Care este responsabilitatea scolilor fata de copiii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate?

Avand in vedere timpul pe care copilul il petrece in scoala ,aceasta are obligaţia de a prelua o parte din atribuţiile părinţilor în domeniul performanţei şcolare, cum ar fi: motivarea şi încurajarea copilului de a învăţa, precum şi discutarea strategiilor de a învăţa sau de a-şi face temele.

Cadrele didactice, medicii de familie şi preoţii sunt obligaţi să comunice psihologului şcolar sau SPAS modul comportamental adoptat de copilul  în clasă şi în raport cu ceilalţi colegi, precum şi orice deviaţii comportamentale suspecte care denotă afecţiuni psihice, morale sau fizice.

 Cadrele didactice, medicii de familie şi preoţii sunt obligaţi să anunţe imediat autorităţile dacă au luat la cunoştinţă săvârşirea oricărei forme de abuz asupra minorului.

Cadrele didactice, împreună cu psihologul şcolar, trebuie să asigure consilierea elevilor prin care să li se ofere acestora informaţii, sfaturi, sugestii, îndrumare astfel încât să fie redus riscul de insucces/abandon şcolar;

 Cadrele didactice, împreună cu psihologul şcolar, trebuie să identifice de timpuriu elevii cu risc de insucces şcolar, astfel încât să realizeze evidenţe clare cu privire la situaţia familială a elevilor de către şcolile în care învaţă;

 Unităţile de învăţământ au obligaţia să creeze reţele de socializare prin stimularea de prietenii între elevi care să aibă o influenţă benefică asupra celor predispuşi la insucces şcolar;

 Cadrele didactice trebuie să stimuleze participarea elevului la diferite activităţi cu caracter sportiv, cultural, social, artistic, umanitar, economic, ştiinţific prin care acesta să – şi descopere aptitudini care să – l ajute în procesul învăţării.

3.Ce criterii ar trebui sa indeplineasca persoana in grija careia ramane copilul?

 Persoana in grija careia ramane copilul trebuie sa faca parte din familia extinsă si sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a)    ,să fie aptă din punct de vedere medical; să aibă capacitate deplină de exerciţiu

b)     să facă dovada că este aptă din punct de vedere psihologic,fie  prin prezentarea unui atestat eliberat de psiholog autorizat,fie face dovada trecerii unui test psihologic, realizat de un specialist SPAS din cadrul primăriei localităţii de reşedinţă, care denotă capacitatea acestuia de a-şi asuma responsabilitatea creşterii unui copil.

c)    să nu aibă în îngrijire mai mult de 3 copii, cu excepţia cazului în care poate face dovada că dispune de resursele necesare creşterii altor copii.

Consider de importanta maxima  ca in fiecare Primărie sa existe cel puţin un asistent social care să se ocupe EXCLUSIV  de activitatea de asistenţă socială.

COPII AI CAROR PARINTI SUNT PLECATI LA MUNCA IN STRAINATATE SUNT O CATEGORIE NOU APARUTA DUPA EMIGRARILE MARI DIN ULTIMII ANI.

DACA NU VOM DA DE LUCRU CELOR CARE TREBUIE SA SE OCUPE DE SANATATEA SI EDUCATIA LOR VOR APAREA CHELTUIELI DE ALTA NATURA pe care statul roman va trebui sa le suporte si vom fi cu totii responsabili pentru ca acum avem puterea sa schimbam lucruri .Si acestia suntem noi toti-societate civila si decidenti politici

  Senator Elena Mitrea                                                                          1.06.2012