Reuniunea a fost deschisă de domnul Francisco Javier Rojo García, Preşedintele Senatului Spaniei.
Doamna Bibiana Aído, ministru al Ministerului Egalităţii de Sanse, a prezentat priorităţile Preşedinţiei spaniole a UE în domeniul egalităţii de şanse. Ea a subliniat importanţa faptului ca toate instituţiile şi factorii decizionali să urmeze aceeaşi direcţie în ceea ce priveşte apărarea egalităţii de gen, egalitatea fiind esenţială pentru construcţia UE. A aratat ca este necesara elaborarea de statistici pe baza unor indicatori comuni privind violenţa împotriva femeilor,care sa permite statelor membre să ia la cunoştinţă toate problemele existente, urmând apoi să stabilească o structură după care să facă o strategie de combatere a acestui fenomen.
A cerut să se adopte o poziţie fermă în ceea ce priveşte lupta împotriva pornografiei infantile şi a traficului de fiinţe umane în scopul exploatării sexuale, prin susţinerea celor două proiecte de directivă aflate în procedură de control parlamentar la statele membre UE. În ceea ce priveşte a treia directivă privind ordinul european de protecţie acesta a avut susţinerea a 19 dintre statele membre (România a fost printre iniţiatori).
. De asemenea, a subliniat că în pentru punerea în aplicare a Directivei privind ordinul european de protecţie va fi necesar instituirea unor instrumente şi acordarea de asistenţă reciprocă pentru ca prevederile legale să îşi atingă scopul propus.Ordinul european de protecţie, este o decizie judiciară ce priveste o măsură de protecţie emisă de un stat membru, si are drept obiectiv facilitarea adoptării de către alt stat membru, după caz, a unei măsuri de protecţie în temeiul propriei sale legislaţii naţionale, în vederea garantării vieţii, a integrităţii fizice şi psihice, a libertăţii sau integrităţii sexuale a unei persoane care apartine oricarui alt stat UE.
Doamna Edit Bauer, membră a Parlamentului European, a adus în discuţie necesitatea armonizării legislaţiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse cu legislaţia comunitară.
Doamna Sibylle Laurisck, deputată în Bundestag, a precizat ca in Germania in 2009 a fost adoptată Legea privind protecţia împotriva violenţei care a reformat procedura de aplicare a codului familiei, în sensul că măsurile prevăzute în lege au fost date în competenţa instanţelor specializate în dreptul familiei.
Între poliţie, procuratură, serviciile de consultanţă de specialitate, autorităţile pentru străini şi autorităţile pentru protecţie socială există un acord de cooperare transparentă şi directă, care are ca scop crearea de posibilităţi pentru ajutorarea victimelor de a ieşi din spirala violenţei la timp. A fost introdus sistemul numărului unic de urgenţă la nivel federal, număr la care persoanele supuse violenţei în familie pot suna.
Câteva dintre landurile federale au emis linii directoare de lucru cu privire lupta împotriva traficului de fiinţe umane. Regulat au loc reuniuni ale organismelor interesate şi conferinţe ale experţilor, în domeniul combaterii traficului cu fiinţe umane şi exploatării acestora în scopuri sexuale, prin intermediul cărora se realizează un schimb permanent de informaţii.
În deschiderea dezbaterilor primei teme „Indicatorii prin care se poate evalua violenţa de gen” a luat cuvântul domnul Miguel Lorente, reprezentantul Guvernului Spaniei pentru domeniul violenţei de gen, arătand ca atunci când se elaborează legislaţie în acest domeniu trebuie avut în vedere faptul că situaţiile care se ivesc sunt într-o permanentă schimbare, ca urmare a faptului că fiecare societate este în continuă mişcare. Datorită acestui fapt instrumentele prin care se combate violenţa trebuie actualizate şi adaptate noilor situaţii.
Pentru a reuşi combaterea eficientă a fenomenului violenţei de gen la nivelul Uniunii Europene, trebuie ca în primul rând fiecare stat membru să elaboreze măsuri şi strategii pe care să le implementeze, iar în al doilea rând să contribuie activ la elaborarea Strategiei UE pentru combaterea violenţei împotriva femeii. Trebuie să existe o coordonare a eforturilor tuturor statelor membre UE şi o distribuire a responsabilităţilor în vederea atingerii obiectivelor propuse la nivelul UE.
Este necesar introducerea sistemului numărului unic de urgenţă la nivelul UE. În acest moment nu există informaţii la nivelul UE şi nici statistici cu privire la evoluţia fenomenului violenţei asupra femeii şi la urmările acestuia.
Doamna Hillevi Engström, preşedinta Comisiei pentru piaţa muncii din Parlamentul Suediei, a precizat ca investiţiile financiare au fost destul de consistente pentru programele şi stagiile de pregătire a poliţiştilor, procurorilor şi judecătorilor iar rezultatele au fost vizibile obţinându-se investigaţii corect conduse şi procese corect soluţionate. Este foarte important ca acţiunea instituţiilor publice să fie coordonată.
Doamna Danielle Bousquet, preşedinta Comisiei pentru egalitatea de oportunităţi dintre femei şi bărbaţi din Adunarea naţională a Franţei, a adus în discuţie faptul că doar un procent de 10% din victime raportează violenţa. O altă problemă majoră este violenţa psihologică care are consecinţe grave asupra victimelor şi este extrem de greu de dovedit.
Doamna Gisela Wurm, preşedinta Sub-comisiei pentru combaterea violenţei împotriva femeii din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, a subliniat că o problemă majoră a femeilor este violenţa sexuală. Se presupune că, la nivel mondial, procentul femeilor care au fost violentate sexual este de 60%, dar foarte puţine sunt raportate. O altă problemă este stresul psihologic al femeii şi copiilor din mediul în care trăiesc, acesta fiind accentuat la familiile venite din afara Europei. Multe femei sunt aduse în Europa pentru căsătorie iar apoi sunt folosite pentru prostituţie.
A doua temă de discuţie a fost deschisă de doamna Imaculada Montalban, ministru, Ministerul Egalităţii din Spania. Unul dintre subiectele aflate în prim-planul mandatului spaniol al preşedinţiei UE este războiul declarat violenţei şi abuzurilor. În Spania există o organizaţie denumită Observator împotriva violenţei domestice şi de gen, dar care nu este gestionată de guvern ci de către parlament. Totul a pornit în anul 1990 când judecătorii au realizat că fenomenul violenţei de gen ia amploare şi că nu există informaţii cu privire la acest fenomen. Ei au semnat un protocol cu puterea executivă, respectiv Ministerul Justiţiei, cu procuratura şi Consiliul General al Avocaţilor din Spania. Prin protocol erau menţionate atribuţiile şi rolul fiecărei instituţii. Au fixat întâlniri periodice pentru schimb de informaţii, reuşind astfel să creeze o bază de date.
Concluziile conferinţei:
- Lispa informaţiilor de la nivelul statelor membre şi a unor statistici trebuie corectată atât prin utilizarea ECRIS de către statele membre cât şi prin instituirea unui Observatorul împotriva violenţei domestice şi de gen la nivel european.
-Trebuie identificate toate problemele cu care se confruntă victimele şi trebuie să existe o reacţie care să răspundă acestor probleme.
- Internetul este dăunător atunci când este folosit în scopuri criminale, cu atât mai mult cu cât este foarte greu de controlat. Publicitatea în care femeia este umilită sau pusă într-o lumină nefavorabilă trebuie stopată.
- Bărbaţii abuzează femeile pentru că tiparele de putere care modelează interacţiunile dintre femei şi barbaţi în societate şi în viaţa de familie statuează superioritatea bărbatului, autoritatea acestuia asupra femeii în calitate de cap de familie, dreptul de a ţine familia sub control prin orice mijloace, cele violente dintre cele mai frecvente. Aceste tipare trebuiesc corectate.
Fiecare dintre noi este un actor complice la perpetuarea unui sistem social pe care îl recunoaştem ca incorect, nedrept, abuziv pentru o parte din membrii săi. Nu există martori inocenţi la abuzuri, violenţă şi agresiune. Fiecare dintre noi are datoria de a se informa şi acţiona faţă de această problemă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu