În sesiunea ONU din februarie 1991, s-a stabilit ziua de 1 octombrie ca „Zi Internaţională a Persoanelor în Vârstă”.
Sărbătoarea aceasta, ar trebui să prilejuiască guvernanţilor nişte reflecţii. Pentru că, în graba către viitor, ei scapă din vedere dezideratele, cerinţele, nevoile celor ajunşi la această vârstă şi nu-şi mai întorc privirile spre cei care au construit prezentul şi o parte din trecut.
Prezentul nu poate fi explicat fără cunoaşterea trecutului, nici proiectarea viitorului, fără explicarea prezentului. Tot astfel generaţiile viitoare îşi găsesc plauzibilitatea de destin în faptele vârstnicilor de astăzi. Din păcate, prea rar se manifestă nevoia ca, dincolo de a-şi căuta rădăcinile în generaţiile trecute, să-i omagieze pe cei care au adăugat, după puterile lor, trepte pe scara devenirii umane.
Dincolo de constrângerile lor fiziologice şi spirituale, este onorant şi omenesc de a omagia sentimentul de solidaritate cu persoanele vârstnice, care nu trebuie să se simtă excluse social. Toate acestea trebuie traduse în fapte, în viaţă, de către guvernanţi, prin asigurarea unui trai fără privaţiuni majore vârstnicilor, prin integrarea şi valorificarea experienţelor de viaţă în proiectele prezentului şi ale viitorului. Este absolut necesar să existe preocupare pentru a găsi, cât mai grabnic, soluţii pentru îmbunătăţirea traiului zilnic al persoanelor în vârstă şi, desigur, al pensionarilor.
Am marcat evenimentul prin participarea la doua evenimente desfasurate ,parca,nu intamplator-la sat si la oras.La sat in comuna Buhoci unde copii au oferit un spectacol inchinat bunicilor.Copii talentati ,copii frumosi care mi-au amintit de anii copilariei mele -senina si fara griji.
La Buhusi Consiliu Local,impreuna cu Casa de Ajutor a Pensionarilor si Raiffeisen Bank au oferit unui numar insemnat de persoane ,,cu mai multi ani,cu mai multa experienta ,,prilejul de a fi impreuna intr-o seara dedicata lor in cadrul unui program special ,cu tombola ,concurs de dans,premii.Am fost impresionata de o prezenta numeroasa careia i-am inchinat tot respectul si pretuirea unui copil care nu mai are cui sa ofere astfel de sentimente.
Sarut mana cu respect -acesta a fost cuvantul meu de incheiere.
La multi ani ! Sa fiti sanatosi si sa va bucurati de zile multe si bune,in ciuda celor care considera pensia d-voastra o povara pentru bugetul asigurarilor sociale de stat.Pensia este un drept castigat si nu o forma de ajutor social.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu