vineri, 4 iunie 2010

"Copilarie sumbra "in era basesciana

Declaratie politica sustinuta in plenul Senatului Romaniei



Alocatia pentru un copil ramane 42 de lei/lunar. Salariile parintilor si pensiile bunicilor nu scapa
Nu pot intelege dispretul guvernantilor pentru parintii si bunicii care nu cer dacat dreptul legal la o batranete linistita si cu atat mai mult nu inteleg dispretul pentru copiii care primesc un frumos dar de ziua lor - grija zilei de maine, am afirmat recent

Ziua internationala a copilului este un prilej de a sarbatori copilaria, de a oferi sprijin copiilor, de a aprecia si iubi copiii si de ce nu, de a-i pregati pentru un viitor sanatos, fericit si plin de succese.

Invoc aceasta zi dedicata copiilor din intreaga lume, intr-un context mai putin fericit pentru copiii din Romania, care sunt pusi la gramada pentru a scoate tara din criza. Chiar daca nu s-a mai adus atingere alocatiei pentru copii, asta nu inseamna ca indemnizatia pe care o primeste un parinte pentru cresterea si ingrijirea copilului nu este folosita in acest scop.Si cred ca a fost cea mai penibila masura, chiar si numai discutia de reduce alocatia in valoare de 42 de lei, insuficienta, jignitor de mica, in situatia in care dintr-o repartizare pe zile in decursul unei luni, revin 1,4 lei fiecarui copil.
Aceasta este contributia statului roman si investitia in cei care reprezinta viitorul acestei natiuni.

Alocatia copiilor a fost un subiect de dezbatere si in perioada
anterioara, cand se dorea acordarea acesteia in functie de veniturile parintilor. Nu spun ca, cei cu venituri mici trebuie sustinuti cu sume mai mari, dar copiii se nasc egali si nu aleg familia in care se nasc, iar parintii nu doresc decat locuri de munca sa-si poata creste copiii in conditii decente.

In aceasta clipa, milioane de cetateni ai Romaniei nu mai au nici sperante si nici macar nu exista cineva care sa dea putina speranta, sa spuna si arate cum se va ajunge la un sistem de sanatate satisfacator care sa nu mai produca drame, la un sistem de educatie care sa nu lase niciun copil in urma, sa ii integreze pe toti pana la varsta de 18 ani, sa ii trimita in societatea cunoasterii, asa cum e deschisa de Uniunea Europeana, cu anumite capacitati analitice, simbolice, pentru a se descurca in viata, potrivit propriilor lor merite.

Este regretabil faptul ca guvernantii au ignorat oricare alta propunere venita din partea partidelor politice,in special din stanga esicherului politic, sindicatelor, societatii civile, lucru care ar fi permis ca macar cei mai vulnerabili, batranii si copiii sa fie exceptati de la constrangerile acestei perioade.

Masurile pentru care Guvernul doreste asumarea raspunderii, vor produce un dezechilibru socio-economic al familiei, vor aduce atingere familiei in intregul ei, ba chiar vor descuraja inchegarea de noi familii prin scaderea drastica a veniturilor tuturor membrilor ce o compun, prin anularea ajutorului pentru tinerii casatoriti, trusoului pentru nou nascuti, reducerea indemnizatiei pentru cresterea si ingrijirea copilului.

In situatia de criza prelungita pe care Romania o traverseaza, toate aceste taieri propuse de Guvern nedreptatesc tinerele familii care asteapta un copil
si descurajeaza pe cele care si-ar dori copii, incurajeaza cresterea numarului de avorturi intr-o tara care se afla deja pe un loc fruntas in Europa. Conform studiilor demografice, Romania se afla in scadere demografica alarmanta, iar in absenta unei politici consecvente de incurajare si sprijinire a natalitatii, tara noastra va suferi consecintele grave economice si sociale, ale imbatranirii populatiei si lipsei fortei de munca.

Stabilitatea indemnizatiei de crestere a copilului, este un drept garantat de lege atat mamei cat si copilului, care in cazuri extreme de amputare poate avea consecinte dezastruoase, cea mai grava dintre ele putand fi chiar abandonul copiilor.

Prin interventia mea, vreau sa trag un semnal de alarma si sa sa amintesc guvernantilor ca Romania prezinta cea mai ridicata rata a mortalitatii infantile din UE. Fara a mai aminti erorile si lipsurile care au dus chiar la decese, fac precizarea ca este de nepermis ca in secolul al XXI-lea, sa cunoastem ingrijorarea si disperarea mamelor fata de lipsa vaccinurilor obligatorii din spitale , care se fac pana la sase luni si care sunt amanate cu peste sase luni. Este de nepermis ca o campanie de imunizare sa fie sistata dupa ce a fost administrat un vaccin (antituberculoza) expirat in conditiile in care, anul trecut, Romania avea 25 de mii de bolnavi de tuberculuza, adica o treime din cazurile la nivel european.

Cat priveste educatia copiilor din Romania, aceasta este afectata printre altele si de politizarea puternica si de permanenta reformare a sistemului. Calitatea sistemului educational scade de la an la an si nu exista o corelare intre profilul sistemului de educatie si nevoia de forta de munca, fapt ce duce la o rata crescuta a somajului in randul tinerilor cu studii superioare.

Si pentru ca tot despre copii vorbim, nu putem ignora existenta copiilor strazii, multi dintre acestia obligati sa munceasca pentru a-si castiga existenta, a copiilor supusi violentelor, abuzului sau exploatarii, a categoriilor de copii care nu beneficiaza de drepturile lor: copiii rromi, copiii condamnati la boli
incurabile, copiii cu parintii plecati la munca in alte tari si lasati in grija rudelor.

Anul 2010, declarat Anul European pentru combaterea saraciei si excluziunii sociale, risca sa se constituie in primul an de regres, intr-un context economic de mare dificultate pentru copiii si familiile din Romania. As putea continua, dar tabloul este si asa sumbru pentru o zi in care ar trebui sa spunem povesti frumoase copiilor nostri.

Domnule Prim-Ministru, stimati guvernanti mesageri ai puterii, poate nu ati vazut niciodata toate greutatile romanilor puse la un loc, pentru ca nu stiu ce scuza sa gasesc puterii care taie in carne vie.

Dispretul pentru natiunea romana... nu ar fi nimic nou!!! Dar nu pot intelege dispretul pentru parintii care nu va cer dacat dreptul legal la o batranete linistita si cu atat mai mult nu inteleg dispretul pentru copiii care primesc un frumos dar de ziua lor - grija zilei de maine! Prea devreme pentru a trai o copilarie linistita."

marți, 1 iunie 2010

1 IUNIE 2010


Doresc ca acest 1 IUNIE sa aduca bucuria si norocul care sa insoteasca fiecare copil cat si copilul din sufletul fiecarui parinte si bunic.