La sfârșitul anului 2011,
Direcția Generală pentru Protecția Copiilor a identificat un număr de 83. 000
de copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. Din numărul
total, 3. 600 de copii beneficiază de măsuri de protecție specială, cei mai
mulți aflându-se în grija rudelor până la gradul IV, ori în centre de plasament.
Audierea publica vine în
întâmpinarea nevoii de a afla opiniile cât mai multor actori care lucrează cu
minorii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, pentru a putea
identifica împreună soluțiile cele mai favorabile privind protecția acestor
copii.
Întrebările după care ne ghidăm
pentru a culege opinii, și la care am dori să găsim răspuns
în depozițiile dumneavoastră scrise și în
cadrul intervenției orale sunt următoarele:
1. Ce tip de servicii ar trebui
să ofere asistentul social copiilor ai căror părinți sunt plecați la
muncă în străinătate?
2. Care este responsabilitatea
școlilor față de copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate?
3. Ce criterii ar trebui să
îndeplinească persoana în grija căreia rămâne copilul?
Scopul audierii publice este
acela de a identifica solutiile cele mai eficiente privind protectia acestor
copii, prin colectarea opiniilor actorilor sociali, decidentilor, autoritatilor
competente si ale persoanelor care interactioneaza cu acesti copii.
Opiniile exprimate vor fi sintetizate intr-un raport de catre comisia de
experti din care fac parte: Raluca Popescu- sociolog, Daniela Gheorghe-
psiholog, Ionel Oprea- adjunct Avocatul Poporului si George Roman-expert
drepturile copilului.
Depozitie-senator Elena Mitrea
In Romania problematica copiilor a
caror parinti sunt plecati la munca in strainatate a devenit un fenomen.
Printre cele mai frecvente si
grave consecinte asupra copiilor se numara: dorul de parinti care se transforma
in depresie, anxietate, scaderea randamentului scolar, absenteismul scolar,
probleme legate de delicventa, risc de abandon scolar, exploatare prin munca,
abuz si nu in ultimul rand,chiar suicid.
Migratia
fortei de munca a crescut in mod constant in ultimul deceniu, majoritatea
migrantilor internationali 64 de milioane, avand in prezent resedinta in
Uniunea Europeana.
Libera
circulatie este benefica pentru economiile tuturor statelor membre si ofera
cetatenilor UE sansa unei dezvoltari economice si personale,insa realitatea a
demonstrat ca aceste efecte pozitive pot fi reduse de efectele secundare
nedorite ale migratiei, printre care se numara conditiile de viata precare in
care trebuie sa traiasca copiii migrantilor care raman in tara de origine
atunci cand parintii lor migreaza spre alt stat membru.
Migratia
contribuie la reducerea saraciei si la cresterea investitiilor in capitalul
uman,in schimb pentru copiii ramasi acasa, exista si aspecte negative, ce
includ riscul unor deficiente in ingrijire, in ceea ce priveste sanatatea
fizica si mintala, precum si al unor efecte legate de sanatatea mintala, cum ar
fi: depresie,utilizarea inadecvata a timpului liber pentru joaca si dezvoltare,lipsa
participarii la scoala,la educatie si formare, malnutritie si maltratarea
copiilor.
Copiilor
migrantilor care se muta cu parintii in tara de destinatie se pot bucura
de imbunatatirea conditiilor de trai si
a educatiei .In schimb copiii lasati acasa
au devenit un fenomen caruia i s-a acordat prea putina atentie ,lipsind
pana si
informatiile privind
oportunitatile si beneficiile oferite de catre tarile in care parintii isi
gasesc de lucru. .
Aceste observatii ,sunt
in parte prevederi ale Rezolutia
Parlamentului European din 12 martie 2009 referitoare la copiii migrantilor,
care sunt lasati in tara de origine .Aceste prevederi pot fi completate,adaptate
si adoptate de fiecare stat membru ,cu precadere Romania unde fenomenomenul pare
sa fie chiar mai accentuat si cred ca suntem cu totii ingrijorati de numarul ridicat al acestor copii ce continua
sa se afle in situatie de risc.
Aceeasi Rezolutie recomanda statelor membre:
1.
elaborarea unui studiu de evaluare a fenomenului reprezentat de copiii
migrantilor care sunt lasati in tara de origine si sa adune date la nivelul UE
cu privire la acest fenomen;
2. sa ia masuri in vederea imbunatatirii
situatiei copiilor lasati in tara de origine de catre parintii lor si sa le
garanteze dezvoltarea normala in ceea ce priveste educatia si viata sociala;
3. sa isi declare
bunele intentii pentru prevenirea efectelor daunatoare asupra familiilor, in
special asupra copiilor, cauzate de despartirea de parinti precum si de
distantele ce ii separa de acestia;
4. sa
furnizeze informatii mai bune migrantilor cu privire la drepturile pe care
acestia , impreuna cu membrii familiilor lor, le au in ceea ce priveste libera
circulatie si cu privire la informatiile disponibile la nivel national si
european referitoare la locuitul in strainatate si la termenii si conditiile
aferente ocuparii unui loc de munca in alt stat membru.
Pe langa acestea Romania ar trebui
sa demareze campanii nationale de
informare a potentialilor migranti in legatura cu masurile de protectie a
copilului disponibile si sa imbunatateasca
masurile de identificare si de sprijinire a copiilor lasati in urma de
parintii migranti,sa faca un recensamant
al copiilor ai caror parinti se afla temporar la munca in strainatate si o evaluare a fiecarui copil.
Rapoartele de evaluare trebuie să cuprindă:
• informaţii despre copil;
• informaţii despre părinţi/reprezentant
legal/persoană de îngrijire;
• informaţii despre alte persoane relevante;
• starea copilului la momentul evaluării:
indicii despre faptul că acel copil este în afara oricărui pericol sau, din
contră, în iminenţa unui pericol, starea psihică şi de sănătate a copilului;
• descrierea mediului în care a fost găsit
copilul;
• cine se face vinovat de situaţia prezentă;
• determinarea factorilor care au contribuit la
situaţia prezentă;
• dacă se impune decizia scoaterii copilului din
mediul în care a fost găsit.
Dupa
identificarea si evaluarea fiecarui copil trebuie garantata respectarea protecţiei minorilor ai căror părinti sunt plecati in
străinătate,iar aceasta sa includa urmatoarele
principii:
a)principiul interesului superior al copilului
b)principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial
c)principiul continuitătii in educarea copilului tinandu-se cont de
originea sa etnică, culturală,lingvistică şi religioasă
d)responsabilizarea
părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti;
e)primordialitatea responsabilităţii părinţilor cu
privire la respectarea şi garantarea
drepturilor copilului;
e)ascultarea opiniei copilului şi luarea în consideraţie
a acesteia, în funcţe de vârsta şi gradul sau de maturitate;
f)celeritate în luarea deciziilor cu privire la copilul
ai căror părinţi pleacă la muncă în străinătate;
g)interpretarea fiecărei norme
juridice din acest act în corelaţie cu prevederile legii nr. 272/2004 şi
ansamblul reglementărilor în materie.
Raspunsuri:
1.Ce tip de servicii ar trebui sa
ofere asistentul social copiilor ai caror parinti sunt plecati la munca in
strainatate?
Persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale din unitatea administrativ-teritorială ar
trebui sa aiba obligatia sa identifice copiii ai căror
părinţi sunt plecaţi in străinătate ,sa identifice nevoile lor si sa
le urmareasca evolutia impreuna cu
scoala si persoanele care ii au in supraveghere.
Instituirea obligatvitatii de a evalua şi consilia lunar atât copilul/copii cât şi persoanele în îngrijirea şi întreţinerea cărora se
află acesta/ aceştia.Responsabili :SPAS-urile, Direcţiile Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.
Acordarea
sprijinului psihlogic in caz de necesitate si desfasurarea activitatilor de tip afterschool.
2.Care este responsabilitatea scolilor fata de
copiii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate?
Avand in vedere timpul pe care copilul il
petrece in scoala ,aceasta are obligaţia de a prelua o parte din atribuţiile
părinţilor în domeniul performanţei şcolare, cum ar fi: motivarea şi încurajarea copilului de a învăţa, precum şi discutarea strategiilor de a învăţa sau de
a-şi face temele.
Cadrele
didactice, medicii de familie şi preoţii sunt obligaţi
să comunice psihologului şcolar sau SPAS modul comportamental adoptat de copilul în clasă şi în raport cu ceilalţi
colegi, precum şi orice deviaţii
comportamentale suspecte care denotă
afecţiuni psihice, morale sau fizice.
Cadrele
didactice, medicii de familie şi preoţii sunt obligaţi
să anunţe imediat autorităţile
dacă au luat la cunoştinţă săvârşirea oricărei forme de abuz asupra minorului.
Cadrele didactice, împreună cu psihologul
şcolar, trebuie să asigure consilierea
elevilor prin care să li se ofere acestora informaţii, sfaturi, sugestii,
îndrumare astfel încât să fie redus riscul de insucces/abandon şcolar;
Cadrele
didactice, împreună cu psihologul şcolar, trebuie să identifice de timpuriu elevii cu risc de insucces şcolar, astfel
încât să realizeze evidenţe clare cu privire la situaţia familială a elevilor
de către şcolile în care învaţă;
Unităţile de învăţământ au obligaţia să creeze reţele de socializare
prin stimularea de prietenii între elevi care să aibă o influenţă benefică
asupra celor predispuşi la insucces şcolar;
Cadrele
didactice trebuie să stimuleze
participarea elevului la diferite activităţi cu caracter sportiv, cultural,
social, artistic, umanitar, economic, ştiinţific prin care acesta să – şi
descopere aptitudini care să – l ajute în procesul învăţării.
3.Ce criterii ar trebui sa
indeplineasca persoana in grija careia ramane copilul?
Persoana in grija careia ramane copilul trebuie sa faca parte din familia extinsă si sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
a) ,să
fie aptă din punct de vedere medical; să aibă
capacitate deplină de exerciţiu
b)
să facă dovada că este aptă din punct de vedere psihologic,fie prin prezentarea unui atestat eliberat de
psiholog autorizat,fie face dovada
trecerii unui test psihologic,
realizat de un specialist SPAS din cadrul primăriei localităţii
de reşedinţă, care denotă capacitatea acestuia de a-şi asuma responsabilitatea creşterii unui copil.
c)
să nu aibă în îngrijire mai mult de 3 copii, cu excepţia cazului în care
poate face dovada că dispune de resursele necesare creşterii altor copii.
Consider de importanta
maxima ca in fiecare Primărie sa existe cel puţin un asistent social care să
se ocupe EXCLUSIV de activitatea de asistenţă socială.
COPII AI
CAROR PARINTI SUNT PLECATI LA MUNCA IN STRAINATATE SUNT O CATEGORIE NOU APARUTA
DUPA EMIGRARILE MARI DIN ULTIMII ANI.
DACA NU VOM
DA DE LUCRU CELOR CARE TREBUIE SA SE OCUPE DE SANATATEA SI EDUCATIA LOR VOR
APAREA CHELTUIELI DE ALTA NATURA pe care statul roman va trebui sa le suporte si
vom fi cu totii responsabili pentru ca acum avem puterea sa schimbam lucruri
.Si acestia suntem noi toti-societate civila si decidenti politici
Senator Elena Mitrea 1.06.2012