Concluzii avizate despre saracie.

Pentru a va convinge ca semnalul meu de alarma este unul cat se poate de real,iar a vorbi despre acestea nu inseamna populism sau ,,campanie electorala ,va prezint:

Concluziile studiului "Situația Sărăciei în România în context european", elaborat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV).(Capital oct.2011)

Sărăcia este legată organic de inegalitatea economică. 

În anul 2007, venitul celor mai bogaţi 20 % rezidenţi din UE-27 este de cinci ori mai mare decât cel obţinut de cei mai săraci 20% europeni. În interiorul ţărilor, acest raport variază larg, de la mai puţin de 3,5 în Slovenia şi Suedia, la mai mult de 6,0 în Bulgaria, Portugalia şi Letonia, iar în România  raportul s-a ridicat la 7,8.

18% dintre români trăiesc în săracie severă.

În România, cheltuielile sociale au căpătat, în ultimii ani, o conotaţie negativă, fiind considerate de partidele de la guvernare, un gen de asistenţă socială, notează experții ICCV. Din punct de vedere al ponderii cheltuielilor sociale publice în totalul cheltuielilor publice, în anul 2008, România se plasează pe penultimul loc în UE, cu 37%, înaintea Letoniei (32,5 %) și sub media europeană, care a fost de 56,2 %. Vecinele noastre, Bulgaria și Ungaria se descurcă mai bine la acest capitol cu o pondere de 41%, respectiv 46,5%.

În anul 2007, aproape o treime din populaţia României (32%) realiza venituri sub 70 % din valoarea venitului median din spaţiul UE, situându-se în situaţie de sărăcie relativă.

 Dacă raportăm veniturile la medianele naţionale, nu la mediana europeană, reiese că în 2007, 18 % din populaţie obţine mai puţin de 40 % din venitul median la nivel naţional, plasându-se într-o situaţie de sărăcie absolută sau severă. 

România a fost înainte de criza financiară din 2009  şi este și acum ţara cu cea mai ridicată proporţie de populaţie săracă din UE. În alte ţări din UE, populaţia aflată într-o situaţie economică similară (cu nivelul veniturilor sub   40 % din veniturile mediane naţionale) deţine ponderi mult mai scăzute - 2% în R.Cehă, 4 % în Suedia sau Irlanda. Cele mai ridicate ponderi ale ratei sărăciei la gospodăriile cu copii dependenţi, îndeosebi la cele cu 3 sau mai mulţi copii.

Cel mai mic salariu minim din Europa.

În UE, o persoană săracă este aceea al cărei câştig salarial se ridică la mai puţin de 60 % din salariul mediu la nivel naţional. Dacă în Marea Britanie un angajat ce trăieşte în sărăcie câştigă un salariu minim de 967 euro, un angajat român ce trăieşte în sărăcie câştigă un salariu minim de 159 euro, adică cel mai mic salariu minim din ţările UE. Plasarea României în urma Bulgariei în ceea ce priveşte salariul minim pe economie este un factor determinant al distribuţiei mult mai inegală a veniturilor din România.

România are cele mai sărace regiuni din Europa

Pe lista celor mai sărace 20 de regiuni din Europa, România se înscrie cu şase zone, ce acoperă aproape toată ţara, exceptând zona Bucureşti-Ilfov. În România şi Bulgaria, PIB pe locuitor, a fost, în anul 2010, cu aproximativ 55% mai mic faţă de PIB-ul mediu pe locuitor din Uniunea Europeană. În anul 2011,Oltenia a urcat în topul regiunilor sărace din Europa, puterea de cumpărare devenind acolo, mai scăzută decât în regiunea bulgară Severoiztochen, cea mai săracă zonă în 2008. Regiunea Sud-Est a României se situează pe locul opt. De asemenea, cea mai săracă zonă din Polonia, aflată pe locul al nouălea, cu 39% din puterea de cumpărare medie a ţărilor UE, a fost devansată de regiunea Sud-Muntenia. Pe locul al 15-lea se afla regiunea Nord-Vest.Nu am inteles de ce studiul nu face referire la regiunea N-E,care nu cred ca a iesit din zona celor mai sarace regiuni.

Satul românesc, mai apropiat de Evul Mediu decât de secolul XXI

La nivel naţional, proporţia locuinţelor care dispun de baie şi toaletă în incintă nu depăşeşte 60%. Viaţa în societatea românească actuală nu este posibilă pentru familiile care nu dispun de un cuantum minim de bunuri şi servicii specifice civilizaţiei moderne, arată studiul.

Locuinţele urbane au acces relativ larg la reţelele publice de canalizare, gaze naturale şi electricitate, dar cu toate acestea 12 % dintre locuinţele urbane nu au încă baie proprie.

România se află pe locul 9 din 13 țări europene în ceea ce privește lipsa telefonului, televizorului color, mașinii de spălat rufe, automobilului personal și al capacității d a achita o chirie, întreținerea și capacitatea de a face față unor cheltuieli neașteptate. În România, numai 36% dintre locuinţe sunt înzestrate cu computere, iar cu autoturisme, doar 29%.

Aceste date negative sunt cauzate mai ales de lipsurile din mediul rural, apropiat ca pondere de cel urban: din cele 7,4 milioane de gospodării din România, 44% sunt în rural, iar dintre acestea, 88% nu dispun de baie proprie. În cele mai multe zone, satul românesc actual pare mai aproape de Evul Mediu, din punctul de vedere al accesului la apa curentă şi al prezenţei băilor în interiorul locuinţelor, decât de modernitate. Un motiv obiectiv al lipsei băilor din casele rurale din România este acela că nu există încă apă curentă şi canalizare în toate satele. În anul 2009, numai 13% dintre locuinţele rurale erau racordate la reţeaua centrală de canalizare, ponderea respectivă fiind cea mai redusă din UE.