CATE VICTIME ALE SINGURATATII SUNT NECESARE PENTRU A TREZI LA REALITATE GUVERNAREA
Cu sase luni in urma adresam de la aceasta inalta tribuna a Senatului o interpelare ministrului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale intitulata : „Copiii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate- victime ale singuratatii”.
Apelul meu, tratat cu totala indiferenta de conducatorii coalitiei la putere, revine in actualitate cu o noua drama – cea de la Teremia Mare , a fetiţei care a murit vineri, într-un spital arădean, după ce s-a înfometat pe fondul depresiei declanşate de plecarea mamei în străinătate.
Exodul românilor în străinătate, în căutarea unei vieţi mai mai bune, naşte uneori drame greu de imaginat. O situaţie în care se află zeci de mii de copii, lăsaţi de părinţi în grija bunicilor, prietenilor sau a vecinilor. Aceşti copii, deşi nu au statutul oficial de “abandonaţi”, fiind lăsaţi în grija rudelor, întâmpină grave probleme de ordin afectiv şi motivaţional.
Se gandesc oare autoritatile abilitate la multiplele traume suferite de cei ramasi acasa? Cu certitudine – NU ! Le voi evidentia eu : imediat după plecarea părintelui la muncă în străinătate copilul suferă de o privare economică, până ce părintele reuşeşte să muncească şi să trimită o sumă de bani, apoi copilul suferă de o privare afectivă si pentru copil cred ca asta contează cel mai mult,apoi este diminuată supravegherea,care pentru perioada de vârstă 10-17 ani de preadolescenţă şi adolescenţă, când copilul are tendinţa naturală de a se îndepărta de adult, e clar că va intra într-un anturaj şi de aici vulnerabilitatea la delincvenţă.
În ţară au rămas copii care au nevoie de comunicarea cu părinţii şi care, de cele mai multe ori, ajung ei înşişi să-i îngrijească pe bunicii în grija cărora au fost lăsaţi.
Foarte puţini copii ai celor plecati in strainatate primesc în prezent alocaţii europene, indemnizaţii ce li se cuvin celor care muncesc legal în altă ţară . Această prestaţie socială a fost introdusă printr-un regulament al Comisiei Europene, iar, pentru ca să beneficieze de o astfel de alocaţie, părintele trebuie să completeze un formular, numit E411. Potrivit datelor Ministerului Muncii, cele mai actuale din 2009, 11.205 persoane au solicitat formulare europene pentru alocaţii, iar numărul acestora a crescut anul urmator, ajungând la 19.007.
În acelaşi timp, numărul de alocaţii de stat suspendate în România, deoarece persoanele au fost puse în plată în alte state membre, a fost anul trecut de sub 10.000, iar în primul trimestru al acestui an, de 2.950. Condiţia esenţială pentru a beneficia de această prestaţie socială este ca părintele să aibă un contract de muncă legal. Se pune intrebarea:cati romani muncesc fara un contract de munca.Mai ajung acesti bani la copii ramasi in tara ?Oare banii sunt lucru cel mai important pentru copii?
Drama nu este singulara - cot la cot cu cei mici, şi părinţii celor plecaţi în străinătate trec prin depresii şi se simt singuri. Ei duc pe umeri grija zilei de mâine, dar şi grija copiilor plecaţi prea departe.
In acest al 12-lea ceas, repet si trag un nou semnal de alarma : Copiii lăsaţi singuri,in grija rudelor sau al unui singur parinte ,pentru ca celalalt parinte sau amandoi ,sa poata pleca la munca in strainatate ,a devenit un fenomen social pe care nu ne putem preface ca nu-l vedem sau ca el nu xista.
Comisia Europeană a sesizat fenomenul si împreună cu o serie de ONG-uri a iniţiat o campanie de sensiblizare şi şi-a arătat disponibilitatea de a spjini acţiuni ale societăţii civile.
Astfel sub sloganul „Nimeni nu poate creşte singur”, CE şi o serie de asociaţii româneşti intervin si iata un exemplu concret de proiect care se desfasoara in prezent,cu domenii de intervenţie din punct de vedere geografic la Milano, Roma, Braşov şi Râmnicu Vâlcea, care are ca scop promovarea şi susţinerea drepturilor copiilor şi adolescenţilor de a creşte în interiorul propriilor familii şi de a fi integraţi pe deplin în comunităţile locale.
Si atunci va intreb:
Pe cand statul roman va urma astfel de exemple?
Care este implicarea statului roman in diminuarea dramelor suferite de cei ramasi acasa in urma plecarii celor apropiati in cautarea unui loc de munca in afara granitelor tarii?
Gandesc autoritatile oare un program complex de asistenţă pentru copii şi bătrâni,pliat pe nevoi concrete asa cum se vorbeste despre noua lege a asistentei sociale?
Senator PSD,Elena Mitrea -Bacau
Membra a Comisiei Munca,Familie si Protectie Sociala
Vicepresedinta Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni
28 septembrie 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu