Codul Muncii

Codul Muncii

• Acest Cod al Muncii loveşte în bugetari, dar loveşte şi în angajaţii de la privat. Loveşte cel mai mult în tinerii care îşi caută un loc de muncă după ce termina studiile.
• Ca sa flexibilizezi piaţa muncii trebuie mai întâi să fie nevoie de asta. România nu are o piaţa a forţei de muncă rigidă!
• Exemplu: Codul Muncii actual prevede, de exemplu, de trei ori mai puţine zile de preaviz decât media europeană.
• Flexibilizarea înseamnă că angajaţii îşi pierd protecţia firească asigurată de Codul Muncii.
• Soluţiile USL: angajatorii trebuie sprijiniţi anul acesta prin reducerea CAS şi prin stimularea creşterii economice (cu măsuri fiscale).
• Avem un Cod al Muncii alternativ. Unii dintre cei de la putere spun ca nu e diferit prea mult de cel propus de Emil Boc. Dar el este profund diferit în detaliile sale.

DIFERENTE MAJORE DINTRE CODUL MUNCII  AL USL - PARTENERII SOCIALI SI VARIANTA GUVERNULUI BOC

1. Contractul individual de munca pe perioada determinata

·         De maxim 36 de luni, chiar si in conditiile existentei mai multor contracte individuale de munca pe durata determinata fata de 3 X 36 de luni in varianta Guvernului – Art. 80, alin 4

    2. Salariatii disponibilizati colectiv

·         in varianta USL angajatorii au obligatia sa-si reangajeze salariatii disponibilizati colectiv pe toata perioada in care sunt in somaj, spre deosebire de varianta Guvernului care ii obliga doar in primele 45 de zile – Art. 72

    3. Perioada de proba a salariatilor

·         perioada de proda e de maxim 90 de zile, respectiv 120 de zile, dar in varianta USL stabilirea concreta a perioadei de proba se va face prin negociere libera intre partenerii sociali prin Contractul Colectiv de Munca – Art. 31, alin. 1

   4. Criteriile de performanta in caz de disponibilizare colectiva

·         in varianta USL spre deosebire de varianta Guvernului criteriul de performanta individuala in cazul disponibilizarii colective nu trebuie sa fie singurul criteriu de care trebuie sa se tina cont, iar situatia sociala a salariatului trebuie analizata – Art.69, Alin.2

   5. Delegarea

·         in varianta USL aceasta trebuie sa ramana in forma actuala, adica pe 30 de zile si nu pe o perioada de 60 de zile cum doreste Guvernul – Art.44, Alin. 1

    6. Salarizarea angajatilor cu contract temporar de munca

·         in varianta USL salariul angajatilor cu contract temporar de munca trebuie sa fie echivalent cu salariile angajatilor cu contract pe durata determinata, la functii echivalente – Art. 95, alin.2

   7. Munca suplimentara

·         timpul liber trebuie sa fie acordat in urmatoarele 30 de zile conform variantei USL si nu intr-o perioada de 60 de zile conform variantei Guvernului - Art. 119

     8. Reabilitarea profesionala a  salariatilor sanctionati

·         in varianta USL reabilitarea se va efectua in urmatoarele 6 luni, si nu in 12 luni cum doreste Guvernul – Art.264, alin 3

     9. Stabilirea normelor de munca

·         in varianta USL se doreste sa se mentina prevederile actuale, si nu cum doreste Guvernul doar cu consultarea sindicatelor –  Art.129

     10. Concedierea liderilor de sindicat

·         in varianta USL - parteneri sociali concedierea liderilor de sindicat nu se poate efectua din initiativa angajatorului in timpul exercitarii mandatului si 2 ani dupa expirarea acestuia. Guvernul doreste ca in anumite situatii din initiativa angajatorului, acesta sa poata desface contractul de munca al liderului de sindicat (exemplu: necorespundere profesionala) – Art. 223 si 229.

Concluzii:

In varianta USL - parteneri sociali se acorda mai multa democratie si libertati pe piata muncii prin cresterea rolului Contractelor Colective de Munca si al  negocierilor colective si individuale ca reguli de stabilire a unor drepturi colective si individuale.

In varianta Guvernului se incearca prin modificarile propuse sa se limiteze rolul negocierilor colective si individuale in stabilirea unor drepturi si obligatii ale partenerilor sociali. Este evident ca Guvernul limiteaza democratia pe piata muncii introducand mai multe reglementari care limiteaza drepturile de negociere ale partenerilor sociali. Excesul de reglementari autocrate propuse de Guvern reduc democratia de pe piata muncii din Romania.